Putem!

Poți să (te) faci ce vrei tu,
Poți să devii cine vrei tu,
Dar întâi trebuie să te trezești.

Visul ne fură privirea,
Ne ține atenți la tot și nimica,
Dar doar fără visare vedem viața.

Este atăt de ironic că ne înconjoară viața în aproape toate locurile în care mergem și totuși nu o vedem decât când suntem prea obosiți să ne menținem singuri șarada. Când prioritatea este supraviețuirea, corpul pune piciorul în prag și ne aduce Pe Pământ.

De îndată ce invățăm să vedem, de îndată ce ființa noastră se trezește la realitatea naturală, devenim permeabili învățăturilor stocate în ADN-ul nostru. Atunci reușim să știm și să facem lucruri pe care nu le-am învățat niciodată fizic să le facem dar pe care le-am experimentat totuși intim prin amintirea străbunească. Prin această amintire ne vin planurile realității direct de la sursa. Direct de la proiectantul acestui sistem nemaipomenit care este toată Viața pe Pământ. Nu va exista niciodată nimic mai complet și complex decăt natura însăși pentru că ea este o copie fidelă a tuturor proceselor materiale dar la o scară ce tinde a fi infinit mai mare sau mai mică (scară universală și respectiv scară cuantică).

Oamenii de știință de pe tot cuprinsul Globului se vor trezi în același timp la această realizare și nenumărate soluții tehnice se vor găsi pentru fiecare problemă pe care omenirea s-a căznit să le rezolve de-a lungul veacurilor.

Și de fapt doar o să își amintească Planul. A știi va deveni la fel de important ca a gândi sau vice versa. Aștept în liniște și zbucium acel moment spectaculos în care fiecare om își va produce tot ce are nevoie sau va împărtăși rodul munci lui direct pe obiectele necesare pe care nu este pregătit să le creeze. Și vice versa 🙂

Toți de mână PUTEM ORICE!